În era rețelelor sociale, informațiile, fie ele
corecte sau false, circulă mai repede ca niciodată. Problema este că
dezinformarea nu rămâne doar online: ea ajunge în comunități, influențează
conversațiile locale și poate schimba modul în care oamenii privesc
instituțiile, reformele sau chiar relațiile dintre ei. Uneori, granița dintre
informație, zvon și manipulare devine tot mai greu de distins.
Această realitate a devenit evidentă și în discuțiile pe care le-am avut cu experți locali din diferite localități regionale din Moldova – specialiști din administrația publică locală, educație, sănătate, asistență socială, societate civilă, sector privat, tineret și religios, etc.
În anul 2025, Centrul pentru Pace Durabilă și Dezvoltare Democratică (SeeD) a realizat a doua rundă a Instrumentului de Evaluare al Comunității de Experți (ECoST), parte a Mecanismului de Monitorizare a Tensiunilor Sociale din Moldova (STMM), cu suportul UNDP Moldova. Cercetarea a analizat dinamica socială și instituțională în 20 de comunități – 10 urbane[1] și 10 rurale[2] – prin intermediul a 20 de grupuri de experți locali, care au reunit în total 260 de specialiști.
Unul dintre indicatorii noi introduși în cadrul evaluării a vizat vulnerabilitatea la narațiuni manipulative și dezinformare, pentru a oferi o perspectivă mai clară asupra modului în care mediul informațional influențează încrederea și coeziunea socială la nivel local.
Rezultatele indică un nivel semnificativ de expunere la narațiuni manipulative și dezinformare, astfel scorul mediu înregistrat fiind de 7,3, ceea ce sugerează că multe comunități locale sunt afectate de influențele manipulative care circulă în spațiul informațional.[3]
De unde vine
dezinformarea în comunitatea locală
În discuții cu experții locali din
or. Ocnița
Experții locali
au analizat modul în care apar și se răspândesc narațiunile manipulative în
comunitățile lor. Conform discuțiilor purtate, rețelele sociale reprezintă
principalul canal de răspândire, în special platforme precum Facebook, TikTok,
Telegram sau Instagram. Totodată, atât media digitală (YouTube, presa online),
cât și mass-media tradițională (televiziune, radio, ziare) pot amplifica aceste
mesaje și contribui la polarizarea opiniilor. Observațiile arată însă că
fenomenul nu rămâne doar în mediul online: dezinformarea ajunge rapid în
conversațiile cotidiene, iar oamenii încearcă frecvent să verifice informațiile
direct la autoritățile locale. Un participant a subliniat că
„Dezinformarea este pretutindeni, nu doar online. Chiar și locuitorii sună
deseori la primărie pentru a verifica dacă ceva este adevărat sau nu.” Experții
au mai observat că, în unele comunități, anumite mesaje sunt direcționate către
grupuri specifice, exploatând temeri de natură economică, socială sau legate de
identitate.
Cine este cel mai vulnerabil la
dezinformare
Discuțiile cu experți locali au arătat că nu toți membrii comunității sunt afectați la fel de mult de narațiunile manipulative. Unele grupuri sunt mult mai expuse și mai ușor de influențat, în special atunci când accesul la informație este limitat sau sursele de informare sunt restrânse.
Există membri ai comunității locale care sunt mai expuși la mesaje manipulative: vârstnicii, tinerii mai puțin familiarizați cu deprinderi de gândire critică și/sau cu puține oportunități de educație formală, persoanele aflate în dificultăți materiale sau lipsa unui loc de muncă. Adesea, întâmpină dificultăți în a distinge informațiile adevărate de cele manipulate.
În schimb, cei mai rezilienți sunt membrii comunității activi civic sau profesional, care obișnuiesc să verifice informațiile, să discute cu colegii și să caute surse suplimentare de informare înainte de a le considera credibile. Ei joacă adesea un rol de filtrare a informațiilor, limitând răspândirea zvonurilor și manipulărilor.
Cu experții locali din loc. Ciocîlteni, raionul Orhei
Impactul asupra comunităților și
încrederii sociale
Experții locali au subliniat că dezinformarea nu rămâne doar un fenomen informațional, ci are efecte concrete asupra relațiilor dintre oameni și asupra încrederii în instituții.
În anumite comunități, narațiunile manipulative amplifică tensiunile și diviziunile sociale, reduc încrederea în autoritățile locale și instituțiile publice și creează un sentiment general de confuzie și nesiguranță (de exemplu, atunci când pe canalele de Telegram au circulat așa-numitele „citații” de chemare în armată adresate cetățenilor).
Participanții au subliniat că manipularea prin rețele sociale devine tot mai frecventă și că, adesea, este dificil să se facă distincția între informațiile reale și cele false. Așa cum a spus un participant: „Manipularea prin rețele de socializare - uneori nu mai este clar ce este fals și ce este adevărat, mai ales când lipsește transparența.”
Experții au identificat, de asemenea, cazuri în care anumite grupuri sau persoane influente încearcă să manipuleze opinia publică prin intermediul rețelelor sociale. În același timp, lipsa de transparență a unor instituții favorizează circulația zvonurilor. Un participant a subliniat: „Unele informații preluate de pe TikTok sperie oamenii mai mult decât ceea ce auzim la televizor.”
Din această dinamică reiese că dezinformarea poate întări teama, neîncrederea și diviziunile sociale, în special în comunitățile unde oamenii au dificultăți să obțină informații verificate.
Cum pot
comunitățile locale să facă față dezinformării
Concluziile discuțiilor sugerează că dezinformarea afectează nu doar mediul online, ci și viața reală a comunităților și buna guvernare locală. Comunitățile cu instituții publice mai transparente, o comunicare constantă și deschisă cu cetățenii și inițiative civice active au o capacitate mai mare de a face față dezinformării.
Atunci când informația circulă haotic și instituțiile comunică insuficient, zvonurile și mesajele manipulative pot prelua rapid controlul asupra discuțiilor publice.
Recomandări
pentru autorități și societate locală
Pentru a reduce efectele negative a dezinformării și a menține unitatea socială, experții locali care au participat la discuții propun câteva direcții esențiale:
- Educație media adaptată tuturor vârstelor. Campanii de formare care să ajute locuitorii să identifice informațiile false și să dezvolte gândirea critică pot fi un prim pas.
- Transparență și comunicare clară din partea autorităților. Autoritățile locale trebuie să fie deschise și constante în transmiterea informațiilor corecte, pentru a construi încredere și a preveni propagarea zvonurilor.
- Sprijinirea mass-mediei locale și a surselor sigure de informare. Canalele de informare, locale și regionale, pot deveni puncte de reper pentru cetățeni, oferind informații relevante pentru comunitate.
- Implicarea cetățenilor prin discuții și inițiative civice. În comunitățile din Moldova, discuțiile publice și inițiativele civice care analizează informațiile contribuie la dezvoltarea spiritului critic și la asumarea responsabilității de către cetățeni.
Prin aplicarea acestor recomandări, comunitățile locale din Moldova nu doar că se protejează împotriva manipulării, ci și promovează o cultură a informării corecte, în care cetățenii devin actori activi și responsabili în viața publică.
Într-o perioadă de transformări politice, economice și instituționale semnificative, modul în care comunitățile se raportează la presiunile informaționale determină atât legăturile între oameni, cât și abilitatea societății de a sprijini reformele și democrația. Dacă această problemă este trecută cu vederea, consecințele pe termen lung se vor resimți în scăderea încrederii sociale, a implicării civice și a stabilității localităților.
Despre SeeD
SeeD – Centrul pentru Pace Durabilă și Dezvoltare Democratică este o organizație internațională care colaborează cu organizații de dezvoltare, guverne și lideri ai societății civile pentru a elabora strategii bazate pe dovezi pentru schimbare socială pozitivă. Prin cercetare participativă și instrumente analitice avansate, SeeD analizează dinamica socială și formulează recomandări de politici publice pentru promovarea coeziunii sociale, incluziunii tinerilor, egalității de gen, bunei guvernări și dezvoltării comunitare. Mai multe info vedeți aici: https://www.seedsofpeace.eu/
Autoare: Cristina Petcu, Coordonatoare
de proiect și cercetare, SeeD în Moldova
