Cea de-a treia ediție a Festivalului regional de cântec, dans și obiceiuri păstorești „Dragu-mi-i să cânt… la stână”, organizat de primăria satului Cârpești și de Serviciul cultură și turism Cantemir, s-a desfășurat la poalele pădurii, în preajma unei stâne a satului, unde și-au expus lucrările și meșterii populari din sat.
De remarcat că în vatra Cârpeștiului de pe dealul Baimacliei sunt la ele acasă tradițiile, obiceiurile populare, dar și, cu precădere, folclorul păstoresc, cântecele și datinile de la țară, câmpenești, care transmit, din generație în generație, crâmpeie ce zugrăvesc în mod idilic viața păstorilor, viața de la țară, cu toate culorile ei rustice naturale.
Îmbucurător faptul, precum avea să remarce în discursul său Diana Dicusarî, director general al Centrului Național de Conservare și Promovare a patrimoniului cultural imaterial, că „aici, la Cârpești, s-au păstrat de-a lungul anilor melodiile, cântecele, doinele, în care sunt evocate momentele-cheie de la stână, acest tezaur fiind, de bună seamă, depozitarul a tot ceea ce înseamnă tradiție, obicei și artă, izvorâte din rădăcinile istoriei, cu specificul acestei vechi localități”.
La rândul său, primarul satului, Ion Bâzu, avea să menționeze că ansamblurile etnofolclorice, asemeni celui cu denumirea „La stână”, condus de Larisa Argint, sunt „expresia artistică a conştiinţei colective a basarabenilor, cel mai de preț tezaur de obiceiuri, credinţe, legende şi sentimente păstrate în vatra Cârpeștiului din negura timpurilor până astăzi. Noi, cârpeștenii, putem afirma cu legitimă mândrie că, din fericire, creația populară de la noi din sat (cântece, doine, basme, balade, snoave, legende, dansuri, colinde, oraţii de nuntă, descântece ș.a.) este parte a creației populare românești”.
Vom adăuga aici că ansamblul „La stână”, care activează de mai bine de trei decenii, este înalt apreciat atât în țară, cât și dincolo de hotare, pentru originalitatea și profesionalismul său, dovadă fiind titlurile și distincțiile obținute – colectiv popular model (1994), laureat și premiant al festivalurilor-concursuri din Cantemir, Cahul, Chișinău, Ștefan Vodă, Strășeni, Criuleni, dar și Vaslui, Galați, Constanța, Iași, Sălaj ș. a.
Festivalul desfășurat la Cârpești, a subliniat Sergiu Toderici, șeful Serviciului cultură și turism al Consiliului Raional Cantemir, demonstrează o data în plus că eforturile familiei Argint, ale primarului comunei, Ion Bâzu, ale sătenilor de bună credință și cu suflet mare, contribuie la păstrarea folclorului autentic – cântece de păstorie și natură; de dragoste și satirice; ritualice (colinde); de cătănie și război; de joc și voie bună, a tradițiilor și obiceiurilor populare, cum ar fi colindatul și uratul, alte datini străvechi din zona de sud a țării, reprezentând rădăcinile spirituale ale comunității locale, devenind o carte de vizită a satului Cârpești”.
În acea frumoasă duminică, ne-a comunicat moderatorul evenimentului, Ion Roșu, directorul Casei de cultură „Nicolae Sulac” din Cantemir, la poalele pădurii din Cârpești au evoluat colective folclorice din mai multe localități din sudul țării: „Speranța”, Sadaclia, raionul Basarabeasca; „Mocănașii”, Slobozia Mare și „Vădașii”, Vadul lui Isac, ambele din raionul Cahul; „Mierla Prutului” de la Casa raională de cultură, cu taraful tradițional „Alăuta” și, desigur, gazdele, care au fost reprezentate de ansamblul „La stână” și de formația etnofolclorică „În poiană, la izvor” (promotor – Valeriu Baban, șeful Direcției învățământ Cahul). În final, toate colectivele au fost distinse cu Diplome, premii bănești, suvenire cu genericul festivalului.
Emoționante au fost mesajele foștilor membri ai ansamblului folcloric din sat; mulți dintre ei sunt zburătăciți prin lume, dar au mai păstrat dorul de baștină, de cântec și dans popular, care, spun ei, „ne și reprezintă ca neam departe de casă”.
Festivalul regional de la Cârpești vine să demonstreze o dată în plus că „veșnicia s-a născut la sat”, contribuind la valorificarea și propagarea folclorului autentic, deschide noi perspective întru îmbogățirea și completarea paletei obiceiurilor, tradițiilor, cântecului și jocului – adevărate perle ale folclorului românesc.
